Intalnire cu fermierii la Seini, judetul Maramures

Ziua Grîului 2015. Lecţie de agricultură “bioeconomică” în Viile Apei
———————————————————————-

Marţi, în satul Viile Apei, o sută de gospodari şi fermieri din Seini, Săbişa, Apa, Racşa, Satulung, Şomcuta Mare, Boiu Mare, Ardusat, Lăpuşel, Ulmeni, alături de reprezentanţi de la Direcţia pentru Agricultură Maramureş, Unitatea Fitosanitară, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – au participat la manifestarea agricolă Ziua Grîului 2015, organizată de firma producătoare de sămînţă de grîu premium Probstdorfer (Austria) şi de fermierul Vasile Cărăbăţ. Invitaţi speciali au fost prefectul Anton Rohian şi primăriţa oraşului Seini, Gabriela Tulbure.

Seini01

Oaia la şes şi vaca la munte…
——————————
Prefectul Rohian a remarcat că agricultura nu mai este o ocupaţie de bază în Maramureş şi nici în Seini. Oile pasc la şes şi vacile pasc la munte, invers decît ar trebui… Judeţul are 250.000 ha de păşune şi 70.000 ha de teren arabil, dar politica agricolă şi fermierii nu reuşesc să stabilizeze fermele. Primăriţa Tulbure a răspuns că au mai rămas în oraşul Seini „iubitori ai pămîntului”, cum este Vasile Cărăbăţ şi alţi fermieri din zonă, că autorităţile locale susţin agricultura, inclusiv prin păstrarea liceului cu clase de agricultură. „Nu schimbăm profilul”, a spus Gabriela Tulbure.

La marginea satului Viile Apei, au fost pregătite loturile demonstrative de grîu premium de toamnă, cu 4 soiuri de grîu pentru sămînţă şi panificaţie. Fermierul Vasile Cărăbăţ a explicat că grîul este cam îmburuienat deoarece erbicidarea a fost compromisă de ploi şi solul din această parcelă are un exces de umiditate. Dar cu toate acestea, producţia va fi de 3.000 kg boabe pe hectar. El exploatează 300 ha de teren agricol, cultivă grîu, triticale, soia, mazăre, creşte 50 de vaci de lapte şi îngraşă viţei. Pe lîngă acestea, a urmat cursuri superioare agricole şi lucrează la teza de doctorat cu o temă legată de grîul premium.
Profesorul universitar Mihai Berca, administrator al Probstdorfer România, a prezentat cîteva soiuri de grîu premium de toamnă, precum Fulvio, Adesso, Josef, Balaton, ale căror caracteristici sînt excelente pentru panificaţie. El personal mănîncă pîine din grîu soiul Josef, are proteine 16%. A descris soiurile în cîmp, la loturile demonstrative.

Seini02

Agricultura şi religia
———————–
Profesorul Berca a ţinut apoi un discurs aproape „teologic” despre agricultură, surprinzînd asistenţa cu ideile sale. Agricultura europeană şi mondială se află pe un drum greşit, deoarece se bazează pe petrol, resursă care se va epuiza în curînd. La ora aceasta, UE se află în mare criză economică, politică şi chiar morală. Politica agricolă comună de după anul 2020, pînă atunci este deja decisă, ar trebui să fie orientată spre o altă formă de producere a alimentelor, în care ecosistemele agricole să fie integrate cu cele naturale. Practic, fermierii ar trebui să renunţe la îngrăşămintele chimice şi la pesticidele de sinteză chimică.
Chestiunea a fost intens discutată de fermieri, la prînzul oferit de gazde. Populaţia lumii se va dubla pînă în 2050, deci cantitatea de alimente pe care o produce agricultura şi industria alimentară ar trebui să se dubleze. Fără îngrăşăminte chimice, fără pesticide care să controleze bolile şi dăunătorii din culturi, este la ora aceasta imposibil să produci hrană, zic ei. Semnele de întrebare rămîn, deoarece fermierii văd că nimic nu este rentabil, produsele agricole venite din afara ţării sînt mai ieftine. Un producător de cartofi din Boiu Mare nu a putut vinde cartofii, a tot aşteptat să crească preţul, pînă cînd a aruncat un sfert din producţie (o sută de tone de cartofi s-au stricat în beci).

Seini03

Fermieri cu 4×4
—————–
Profesorul Berca are însă răspunsuri, cel puţin teoretice, pentru toate aceste nedumeriri. Soluţii există. Să nu mai arăm solul, ci să folosim uneltele agricole care prelucrează pe verticală (scarificatorul, de exemplu). Să fie animale în fiecare fermă şi solul să fie fertilizat cu gunoi de grajd. Aşa se întîmplă deja în Italia, unde fermierii folosesc gunoiul de grajd, nu îngrăşăminte chimice scumpe. Terenurile să fie îngrijite, să nu aibă băltiri. Să avem grijă de apă, deoarece după criza petrolului urmează criza apei. Seacă izvoarele din cauza tăierii pădurilor. Dacă tăiem pădurile, vor seca izvoarele. Oamenii captează izvoarele de apă pentru moteluri, piscine, hoteluri, munţii nu mai au izvoare. Apa înmagazinată în pămînt este o binecuvîntare. Să nu producem zece tone de cereale pe hectar, să ne mulţumim cu 3-4 tone, dar să le avem în fiecare an. Agricultura nu lasă pe nimeni să moară, dar nici nu îi îmbogăţeşte pe fermieri, chit că la noi vezi mulţi fermieri care circulă cu autoturisme de teren 4×4…
Fermierii sînt sfătuiţi de prof. Berca să cultive triticale, nu orz. Triticale, nu porumb. Triticalele merg 50% în reţeta de furaje pentru animale. Este de fapt un hibrid dintre secară şi grîu. Fermierii să cultive soia şi mazăre, fixatoare de azot, iar în anul viitor terenul nu mai trebuie fertilizat cu azotat de amoniu. Să renunţe la plug, deoarece prin aerisirea solului pierdem humusul. Lucrările agresive cu freza nu fac bine solului. Să urmărim pădurea, ea este un model micoritic natural, ce trebuie luat ca exemplu de către fermieri.

Seini04

A îngurlui, cuvînt neuniversitar
———————————
Gospodarul Mihai Miclea din Viile Apei a reacţionat la aceste vorbe spuse de profesorul Berca. Ţăranii aveau obiceiul să are, să „îngurluiască” şi apoi să semene boabele… Dar profesorul Berca nu este de acord, pămîntul nu trebuie să fie ca un praf, ci să aibă structură măzărată. Cînd ai 50 de rîme pe metru pătrat, nu mai ai nevoie de plug, a spus profesorul.
Asistenţa a fost impresionată de discursul universitarului şi i-a pus multe întrebări, cu mai multă sau mai mică relevanţă. Dar esenţială este acea legătură dintre om şi pămînt, pe care tehnologia „modernă” a rupt-o. Discuţiile au continuat la restaurantul Still, gazdele au tăiat un porc şi au preparat caltaboş şi cîrnaţ de casă pentru masa de prînz. Iar pîinea a fost din grîu Josef…

Seini05

Sursa: Graiul Maramuresului, 16 iulie 2015.